(1817-1891; n. Iasi), om politic, istoric, publicist si scriitor roman.
M. Kogalniceanu
A contribuit la cristalizarea ideologiei pasoptiste, a redactat in emigratie, "Dorintele partidei nationale din Moldova". Militant de frunte pentru unirea Principatelor, a avut un rol insemnat in promovarea unor legi democratice dupa Unirea Principatelor Romane; ministru, prim-ministru (1863-1865) si ministru de externe (1876, 1877-1878), cu merite in proclamarea independentei de stat a Romaniei. Profesor de istorie nationala la Academia Mihaileana din Iasi.
A editat documente (in "Arhiva romaneasca", 1840-1841 si 1845), vechi izvoare narative ("Letopisetele Tarii Moldovei", "Cronicele Romaniei" si a redactat o istorie nationala ("Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, vol. I, pentru perioada 1241-1792).
Publicistica literara, culturala si social-politica in "Dacia literara" (1840), "Propasirea" (1844) si "Steaua Dunarii" (1855-1860) (reviste editate de Kogalniceanu). Scriitor de factura romantica, a abordat proza autoboigrafica ("Iluzii pierdute"), istorica, de observatie sociala ("Fiziologia provincialului la Iasi), romanul ("Tainele inimii"). Membru al Societatii Academice Romane (1868). Vezi 24 Ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza Revolutia din 1848 si Istoria romanilor!